Te deschid ca pe o carte şi mă bucur că te găsesc asemeni unui prieten,
mereu lângă mine, te-am citit de mică (mint din adolescenţă) şi acum pot spune că
te pot recita “pe de rost” ... ma bucur că m-ai lăsat să te citesc şi ai fost
şi eşti lizibilă ...
Treptat, treptat am
parcurs mai mult de jumătate din viaţă ... când ca două paralele ... când
intersectându-ne ... ce mă bucur că matematica sufletului nu este la fel de
strictă ca matematica din şcoală ... deşi totul e imprevizibil ... iar
prietenia noastra de altfel era pe cât de imprevizibilă ... pe atât era de
imposibilă ... Mă bucur că imposibilitatea s-a transformat în ceva posibil, durabil
şi frumos ...
Ma bucur că această
carte are nenumărate pagini ... iar finalul ei nu e aproape ... un lucru-i
minunat şi mă bucură enorm: VIAŢA-I
NUMAI UNA ŞI MI-A OFERIT O AŞA CARTE ...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către autorul articolului. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. Vă mulţumim!