Şi'mi vine să fug
Să fug de lume
De lume, în cea mai adânca şi deasă pădure
Simt liniştea apăsătoare a indiferenţei.
Simt durerea tristeţii
O simt adânc şi tare
O simt ca cea mai dură şi gravă chemare,
Chemare spre neant,
Chemare spre înalt.
Un zbor răzleţ cu'aterizare
Cu'aterizare ce te lasă fără suflare.
E'un vis cumplit ce singuratatea l'a urzit,
E'un vis frumos ... şi'mi cresc aripi de albatros
Aripi frânte? nicigând .....
Zvâcnesc în sus .... şi'apoi plutesc în jos ...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către autorul articolului. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. Vă mulţumim!